Evenimentele s-au desfășurat sub patronajul Institutului Cultural Român din Varșovia .
Taraful din Pălatca
Este un ansamblu folcloric format din muzicanți provenind din satul transilvănean Pălatca, condus de prim-violonistul Florin Codoba. Ca una dintre tot mai rarele forme de reprezentare artistică ale muzicii tradiționale din Pălatca, Taraful din Pălatca poate fi considerat ultimul avatar al unei tradiții vechi de secole .
Atelier de dansuri tradiționale din Palatca
Dansurile din această regiune etnografică sunt complexe și foarte complicate, muzica de acompaniament fiind rezultatul unor influențe variate. Melanjul culturilor maghiară, română, rromani și săsească a influențat puternic stilul de dans și muzică. Schimbul cultural constant a generat un efect cu adevărat bicultural. Acesta se observă în special în cercetarea principalelor influențe reciproce dintre cultura română și cea maghiară.
Călătorie audio-vizuală prin peisaje românești
Danaga este unul dintre muzicienii români în ascensiune. Piesele sale electronice se împletesc cu cântece vechi românești, rezultând într- un amestec unic de glitch, electronică, hip-hop, minimal, Etno, metal, lemn, vânt, pământ și foc. De la ritualuri de incantație vechi la cântece pentru copii, piesele sale acoperă o gamă largă de muzică tradițională românească.
VJ Pribeag este unul dintre puținii Video Jokeys independenți din Cluj. Începând cu 2006, VJ Pribeag a animat peste peste 50 de petreceri cu fundal vizual, combinând scene din filme celebre sau obscure cu desene animate sau animații experimentale. Recent, el a început să-și creeze propriile sale compoziții video care surprind liniștea vieții rurale.
Maria Brudașcă
Maria este unul dintre cei mai talentați designeri grafici din generația sa. Folosind îndeosebi instrumente tradiționale de desen (acuarelă, cerneală, cărbune, colaje), ea creează personaje unice, asemănătoare unor personaje precum uriașii sau căcpcăunii din vechile basme românești. Pasiunea ei pentru mitologia arhaică românească o îndeamnă să exploreze și să cucerească noi cadre artistice. Folosind șabloane de carton și acuarelă, Maria i-a îndrumat și stimulat pe participanții la atelierul său să creeze personaje imaginare colorate inspirate din mitologia românească.
Atelier culinar
Bucătăria ardelenească se definește prin convergența bucătariei tradiționale maghiare și a celei românești, asezonată cu un praf de hrană turcească ( în special în zona de sud ) și influențe austriece. Unul dintre felurile de mâncare tradițională, recunoscut ca specific zonei, fiind încă gătit în multe gospodării românești, în special în zonele rurale, este mămăliga. Preparată din mălai și amestecată cu brânză de oaie sau vacă, smântână și slănină, servită cu garnitură de ceapă proaspătă sau la grătar, aceasta este una dintre cele mai simplu de gătit feluri de mâncare.
Gulașul gătit într-un Bogrács (o oală mare de metal) este, probabil, felul de mâncare cel mai des întâlnit în gospodăriile maghiare. Probabil că există la fel de multe rețete de gulaș, câte gospodării există într-un sat, căci fiecare familie îl gătește supă rețeta proprie. Gulașul este un amestec de carne sau cârnați cu cartofi, toate fierbând împreună vreme de câteva ore, în general pe foc de lemne.
